luni, 13 decembrie 2010

SIBIANUL CARE A FACUT GREVA FOAMEI IN SPANIA, CONDAMNAT LA ZECE ANI DE INCHISOARE




Nicolae Lascu, sibianul în vârstă de 30 ani, care timp de două luni a făcut greva foamei în penitenciarul Valdemoro din Madrid, unde era deţinut pentru clonare de carduri, a fost condamnat la zece ani de închisoare. Măsura extremă la care, tânărul originar din satul Nou, a recurs în urmă cu doi ani, nu a reuşit să-i convingă pe magistraţi că este victima unei erori judiciare, aşa cum susţineau toţi apropiaţii acestuia. Iar asta pentru că Nicolae Lascu nu a fost niciodată uşă de biserică. Provenind dintr-o familie dezorganizată (părinţii săi au divorţat în urmă cu 12 ani) sibianul a ajuns în spatele gratiilor, când abia împlinise 18 ani. Atunci el l-a înjunghiat cu un briceag, pe un tânăr din localitatea învecinată, Daia, pentru simplul motiv că acesta nu îşi ceruse scuze, după ce îl călcase pe picioare, în autobuz. A făcut mai puţin de şase luni de închisoare, la Aiud, avocatul său obţinând în instanţă schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor în vătămare corporală. În exclusivitate, mama acestuia, Maria Stelică recunoaşte că “fiul meu este un tip coleric, impulsiv, care cu greu poate fi stăpânit. De fiecare dată însă, atunci când greşeşte îşi recunoaşte faptele şi nu fuge de răspundere. Aşa s-a întâmplat atunci cu tânărul înjunghiat, aşa s-au petrecut lucrurile şi mai târziu în Spania, când, pentru câteva luni, a ajuns din nou în închisoare după ce şi-a bătut cu bestialitate concubina, cu care are împreună un băieţel de 6 ani. Îl cred în stare chiar să ucidă, dar nu îl văd capabil să recurgă la inginerii cu carduri, unde în primul rând e nevoie de minte. E fiul meu, îl cunosc foarte bine, ştiu că e un tip care gândeşte puţin şi reacţionează spontan. De aceea eu cred că de data asta e nevinovat. La fel de convinsă este şi sora lui, Cristina, care l-a vizitat de mai multe ori în penitenciar. El susţine că a fost confundat cu un oarecare Ionică, având cam aceeaşi alură şi care se afla de mai multă vreme în atenţia poliţiştilor spanioli. De fapt el a si propus o probă de voce în baza căreia şi-ar fi putut susţine nevinovăţia. Deşi proba a fost admisă, ea nu a fost luată în considerare la proces. Cristina locuieşte, de ani buni, în Valencia, cu fratele său Nicolae şi mi-a spus că acesta nu a avut probleme cu justiţia. O perioadă a lucrat acolo la reprezentanţa Vodafone şi era chiar foarte apreciat de patron. Nu se fereşte de puşcărie, el a mai fost arestat în Spania şi a mărturisit că acolo detenţia e un…lux. Dacă lucrurile ar fi stat aşa cum susţin autorităţile spaniole, atunci era firesc să mă scald în bani şi eu. Trăiesc doar din pensia de boală de 411 lei şi nu reuşesc să-mi strâng bani pentru a-mi construi o verandă la coşmelia în care locuiesc. Eu sunt convinsă că l-au condamnat degeaba la zece ani de puşcărie”, ne-a mărturisit femeia. Opiniile sibiencei sunt împărtăşite şi de localnici. Unul dintre aceştia, Gheorghe Jurcă ne-a declarat că “tatăl şi fiul erau oameni taciturni cărora nimeni nu le putea intra în voie. În schimb, doamna Mariana e total diferită, e o femeie populară cu mult bun simţ şi corectă. Nu degeaba toţi în sat îi spun Calculata”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu